Fuzarioza la Salata - identificare si metode eficiente de combatere si tinere sub control
Cuprins
- Introducere si context
- Agentul patogen si numarul de rase cunoscute
- Simptomele si infestarea cu fusarium a salatei
- Procedee si solutii de combatere:
- Solarizarea
- Fumigarea
- Solutii chimice
- Solutii biologice
- Folosirea materialului genetic cu rezistenta
- Masuri profilactice pentru a evita raspandirea fuzariozei
- Metoda de abordare si schema de tratament pentru a tine sub control fuzarioza la salata
1. Introducere si context
Fuzarioza este o boala noua pentru cultura de salata, cu care se confrunta de cativa ani cultivatorii din zonele din apropierea Bucurestiului, si nu numai, ci si cultivatori care cultiva salata in monocultura. Boala este una relativ noua si pe glob, fiind pentru prima data semnalata si indentificata in Japonia, in 1967, extinzandu-se de acolo pe tot globul. Articolul de fata doreste sa prezinte metodele integrate de combatere si tinere sub control a fuzariozei la cultura de salata.
Fuzarioza la salata apare in conditii de monocultura (si nu numai) si patogenul rezista in sol o perioada lunga de timp (ani) fara sa aiba neaparat nevoie de gazda. Fungicidele folosite in trecut pentru Fusarium in Uniunea Europeana, precum Topsin (tiofanat-metil) sau Tebutec (tebuconazol), desi cu eficienta redusa, acum sunt interzise (Topsin-ul nu se mai poate cumpara legal in Romania, Tebutec-ul nu are omologare pentru cultura de salata). Fermierii se confrunta cu presiuni de boli si daunatori din ce in ce mai ridicate iar cerintele noi din piata cer etichete “curate” pentru produsele legumicole – asta inseamna folosirea de produse omologate / produse fara reziduuri si respectarea timpului de pauza.
Armele ramase fermierilor pentru a lupta cu Fuzarioza sunt din ce in ce mai reduse iar abordarea combaterii patogenului trebuie sa fie una noua, viziunea din trecut cu aplicarea unui fungicid puternic, care sa rezolve problema, nu se mai incadreaza aici.
2. Agentul patogen si numarul de rase cunoscute de Fusarium la cultura de salata
Patogenul care cauzeaza boala poarta numele de Fusarium oxysporum forma specialis (f.sp.) lactucae. Forma “lactucae” vine de la gazda acestei ciuperci, si anume salata. Odata ajunsa in sol, ciuperca supravietuieste mai multi ani, chiar daca gazda nu este prezenta.
Agentul patogen poate ajunge in sol adus de vant, apa de irigare, utilajele cu care se lucreaza solul sau chiar seminte infestate. Patogenul ramane, de obicei, multi ani in sol. Desi poate rezista aproximativ 6 luni fara gazda, patogenul colonizeaza si radacini ale altor specii (asigurandu-si astfel supravietuirea pe o perioada nedefinita).
Ciuperca infecteaza salata prin sistemul radicular.
O particularitate importanta este aceea ca salata poate fi infestata in orice stadiu de crestere (nu numai in stadiul de planta mica). Odata instalata in planta, infectia cu Fuzarioza se manifesta prin cresterea in interiorul plantei si evolutia acesteia prin intermediul vaselor de transport. Tesuturile vaselor si peretii de la baza tulpinii isi schimba culoarea in nuanta maronie, apoi necrozeaza, infectia urcand pana la frunzele bazale, si chiar afectand mijlocul capatanii.
Infectia omoara intr-un final planta prin blocarea transpiratiei.
3. Simptomele la infestarea cu Fusarium a salatei
O cultura de salata infestata cu fusarium prezinta simptome precum putrezirea radacinilor, ingalbenirea frunzelor si apoi uscarea acestora, decolorare vasculara si, in final, moartea plantelor.
Simptomele pot fi similare cu cele cauzate de alte ciuperci precum Verticilium sau Sclerotinia. Cea mai rapida identificarea a fuzariozei fiind cea data de colorarea in rosu-maroniu a tesutului de pe radacina principala (vezi poza de mai jos).
Cand o planta de salata tanara este infestata cu Fusarium, la stadiu de 5-8 frunze, semnele exterioare pot sa nu fie vizibile insa daca sectionam radacina, putem observa inrosirea tesuturilor.
In pozele de mai sus se observa un atac de fuzarioza la cultura in sera (poza 1) si cresterea salatelor cu rezistenta, intr-un camp cu infestare, comparativ cu varietatile cu lipsa rezistentei la fusarium (poza 2).
4. Metode de combatere a Fuzariozei la Salata
- Solarizarea
- Fumigarea
- Folosirea solutiilor chimice
- Folosirea solutiilor biologice
- Masuri profilactice
4.1. Solarizarea pentru combaterea Fuzariozei
Solarizarea este procedeul prin care solul este acoperit cu o folie transparenta pentru a capta radiatiile solare si a creste temperatura de la nivelul solului. De obicei solarizarea se face in cea mai calda perioada a anului. Un studiu realizat in 2010 in Arizona a arata o reducere cu 91% a patogenului Fusarium f.sp. lactucae, dupa expunerea la temperaturi ce ajungeau la pana la 49 grade C la nivelul solului timp de 2 saptamani – conform site-ului Bayer US.
Solarizarea solului pare sa fie o metoda eficienta si pentru fermierii din Almeria (Spania), care aleg ca in lunile cele mai calde din an, sa lase folia pe sol pentru a distruge diversi patogeni ce raman in sol de la culturile precedente.
4.2. Fumigarea pentru combaterea Fuzariozei la Salata
Fumigarea este masura ce presupune injectarea / imprastierea pe sol a substantelor de tip nematocid, fungicid, erbicid, pentru a reduce patogenii din sol pentru cultura viitoare. Produsul cu care se face fumigarea volatilizeaza in gaz, gaz ce circula prin zonele libere din sol (intre bolovani) distrugand spori, nematozi, seminte negerminate, etc.
Fumigarea este insotita de intinderea foliei deasupra solului, imediat ce produsul a fost injectat / imprastiat. Cel mai cunoscut produs din Romania, eficient in combaterea Fuzariozei la salata este Basamid granule. In contact cu apa si umiditatea din sol granula elimina un gaz, gaz ce trebuie pastrat la nivelul solului pentru a combate fuzarioza (de aici folia intinsa pe sol).
4.3. Folosirea solutiilor chimice
Desi la momentul de fata nu avem fungicide conventionale omologate pentru tratarea fuzariozei la salata, controlul bolii doar prin solutii chimice este dificil datorita modului de infestare a ciupercii (e destul de greu sa ajungem cu fungicidul pe zona vasculara, unde se fixeaza ciuperca). Conform unui studiu publicat pe site-ul AHDB produsele pe baza de azoxystrobin au reusit sa reduca incidenta fuzariozei la salata, aplicate atat prin injectare la sol, in cazul inocularii initiale, intr-un mediu artificial, de fusarium la salata. Acelasi produs insa nu a dovedit eficacitate in cazul aplicarii in camp, intr-o zona cu infestare puternica.
Asadar produsele pe baza de azoxystrobin precum Amistar sau Promesa, pot fi eficiente in conditiile unei aplicari initiale preventive. Nu se cunosc date despre reziduu de substanta din salata, in cazul aplicarii radiculare.
4.4. Folosirea solutiilor biologice
Dintre solutiile biologice, eficienta in reducerea infestarii cu Fusarium au dovedit produsele pe baza de Tricoderma. In studiul realizat de Universitatea din Napoli din Italia doua tulpini de Trichoderma au dovedit reducerea incidentei bolii cu pana la 50%, in conditiile aplicarii Trichoderma inca de la plantare.
Intr-un alt studiu, publicat pe site-ul AHDB, s-a reusit obtinerea unei reduceri a incidentei patogenului Fusarium la salata prin folosirea tulpinii Trichoderma asperellum T34.
Un alt produs ce a dovedit eficacitate in teste este Serenade ASO, produs pe baza de Bacillus subtilis tulpina QST 713.
Plecand de la datele de mai sus, SemintePlante.ro propune, in finalul acestui articol, o schema pentru a tine sub control, a preveni si a combate fuzarioza la salata.
4.5. Folosirea de material genetic cu rezistenta
Materialul genetic cu rezistenta (salata cu rezistenta la Fusarium) a oferit rezultate bune in testele facute vara trecuta, in zona din apropierea Bucurestiului. Cu toate ca nu toate solele sunt infestate cu aceeasi rasa de Fusarium, salata de vara Bejo 32-229 a reusit sa ofere salate de o culoare frumoase, neafectate de boala, ce iau in greutate rapid si nu infloresc indiferent de temperatura avuta. Salata Bejo 32-229 a ajuns in teste la greutati de 400 – 600 de grame la recoltare intr-un timp scurt, avantaj pentru ferierii ce vor sa elibereze locul rapid pentru urmatoarea cultura.
Salata de vara Bejo 32-229 are rezistenta intermediara la Fusarium rasa 1.
O alta varietate ce ne-a atras atentia anul trecut a fost salata 32-214, salata ce are si ea rezistenta intermediara la Fusarium, rasa 4. Pretabil tot pentru cultura de vara, salata 32-214 a primit deja numele de Fioris.
5. Masuri profilactice pentru a preveni raspandirea Fuzariozei
- Curatarea uneltelor cu care se lucreaza solul (motosape, sape, plantatoare, dupa fiecare lucrare, cu solutii de dezinfectare) – exemplu Menno Florades;
- In solele unde Fuzarioza a fost observata, se recomanda rotatia culturii si revenirea cu salata la minim 3 ani de la data observarii. In perioada de 3 ani nu se recomanda cultivarea de varzoase sau spanac (varzoasele si spanacul sunt gazde ce permit supravieturiea Fusarium f.sp. lactucae;
- Evitati udarea prin aspersie pentru a evita imprastierea sporilor cu jeturi de apa;
- Montati covoare de dezinfectie, imbibate constant cu dezinfectant, la intrarea in sere, pentru a nu aduce infectia din alte solarii;
6. Metoda de abordare si schema de tratament pentru a tine sub control fuzarioza la salata
Pornind de la datele de mai sus, am elaborat urmatoarea schema de tratament, schema ce poate fi si downloadata in format pdf.
Alătură-te comunității SemintePlante pentru a fi mereu la curent cu ultimele noastre postări și pentru a interacționa direct cu noi!